3 April 2011

Ceva bun...

Nu vreau sa transform acest spatiu de relaxare mentala intr-un blog de bucatareala. Nu ca nu mi-ar placea. Asta este alta poveste pe care sper sa o detaliez cat de curand.
Dar trecand peste aceste detalii ajungem la subiectul gustos al povestii care incepe cu un pesto de leurda. Sau mai bine zis alias pesto de leurda. Se prepara in acelasi mod simplu si rapid ca si pesto-ul clasic.
In functie de pofta pe care o aveti si planurile de a-l utiliza dupa, se alege cantitatea de leurda. Eu am ales vreo 5 sau sa fi fost 6 legaturi frumoase de leurda. Aceste se nimicesc in ustensila minune a bucatariei mele, mixerul vertical, alaturi de ulei de masline extravirgin, seminte de pin putin rumenite in cuptor, si parmezan ras ( sau orice alta branza uscata de buna calitate... in lipsa de Parmigiano-Reggiano.) Extra sfat: pentru a obtine o pasta omogena am taiat leurda in fasii subtirele. Si mixez si mixez.... pana am obtinut o pasta verde crud cu aroma de usturoi si padure. Boooon, ca sa fie treaba treaba am mai adaugat ceva sare, nu foarte multa deoarece parmezanul este si el sarat, si un amestec de trei feluri de piper: verde, rosu si negru..... aaa si iehibahar, dearece in rasnita de piper eu am adaugar si cateva boabe de iehibadar. Si iata rezultatul:


Si acest sos delicios cerea niste paste.
Si repejos a construit o salata rece de tagliatelle cu rosii uscate, pesto de leurda si seminte crude de floarea soarelui. In zece minute, hai 15 cu tot cu fierberea pastelor, salata este gatta. Pastele au ramas al dente, rosiile uscate s-au maritat foarte bine cu pesto-ul de leurda si asa ca nota personala am rasnit si niste fulgi de chilli si am aruncat neglijent o mana de seminte de floarea soarelui neprajite.
 
Ca sa incheiem etapa salatelor am mai preagatit o salata de cartofi fainosi asa ..... de primavara. Cu oua eco si ceapa verde. Se drege acest amestec delicios cu sare si trioul de piper. Eu am adaugat mac si un filon de ulei de masline. Optional se poate agauga otet alb ( deoarece cel balsamic schimba culoarea). Ready steady go!
P.S.: aceasta salatica am cazat-o in cutia bento!
Si cum toate astea nu au fost decat incalzirea am mai continuat cu un wrap... Surimi wrap. Spre rusinea mea, invelisul fainos al minunatului ansamblu culinar, cu alte cuvinte wrap-urile le-am achizitionat multigrain and the works. 
Si le-am indesat corespunzator. Am uns lipia cu un mix format din deja celebrul pesto de leurda si iaurt degresat. Am asezat frumusel batonase de surimi, japanese style cut ardei rosu si salata verde. Sa mai fi fost ceva...? da, fulgi de chilli. Yum Yum. Se pot manca si de pe o zi pe alta, fara a se inmuia, aka.... pachet bun de luat la birou. Except the garlic scent :D ! well!


Si am incheiata plimbare culinara cu o supa crema de broccoli. Da, broccoli sora cu mai multa clorofila a conopidei si mult hulita de majoritatea barbatilor!
Ma tot amenint de mult dar finally am reusit sa pun la fiert o ceapa alba, un cartof si 2 tulpini de apio, impreuna cu o lingura de ulei de masline si radacinoase uscate in bucatele mici mici. Eu nu mai mentuionez de mult sarea si piperul in retete, dar pentru rigurozitatea protocolului, da am adaugat si aceste ingrediente. La momentul la care fierberea aproape ca a adus cartofii in stadiul de piure, am adaugat si broccoli-ul si am mai lasat pe foc pret de vreo 5 min. Am omogenizat amestecul fierbinte cu mixerul vertical, si am am fost indulgenta la adaugarea smantanii 15% grasime, atentie, smantana dulce.Un amestec onctuos si placut numai bun de degustat cu crostini proaspat scosi din cuptor!
Si astfel am incheiat cvintetul gourmet al week end-ului!
Ama cea cu pistrui

0 comentarii: